"O echipa de experti in slujba inimii tale"

Cum sa ai o inima sanatoasa
Noua ne pasa de sanatatea ta
Oferim cele mai bune solutii

FIBRILATIA ATRIALA

Fibrilatia atriala este cea mai frecventa tahiaritmie supraventriculara sustinuta, incidenta ei crescand cu varsta. Pacientii cu fibrilatie atriala au un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta accident vascular cerebral.
Se caracterizeaza prin batai cardiace neregulate, cel mai frecvent rapide si prin aspectul ECG caracteristic. In fibrilatia atriala, frecventa atriala este foarte mare (400-600/minut). Aceasta frecventa nu este compatibila cu supravietuirea, dar o mare parte din impulsuri sunt blocate la nivelul nodului atrioventricular, care actioneaza ca o bariera protectoare astfel incat, in absenta tratamentului, frecventa cardiaca poate ajunge la valori de 150 -180 de batai pe minut. In cele mai multe cazuri aparitia fibrilatiei atriale se insoteste de simptome precum palpitatii, dispnee (lipsa de aer) la eforturi mici, angina, oboseala marcata ameteli etc.
Unul dintre riscurile majore legate de aparitia fibrilatiei atriale este legat de posibilitatea formarii cheagurilor de sange la nivelul inimii, respectiv la nivelul atriului stang si a unei anexe a acestuia, auriculul stang (urechiusa atriului stang), datorita stagnarii sangelui. Consecinta cea mai de temut este mobilizarea acestor cheagui in circulatia sistemica, cu aparitia emboliilor, cel mai frecvent cerebrale, dar si in alte teritorii (arterele membrelor, artere ale viscerelor etc.). Embolizarea la nivelul circulatiei cerebrale duce la aparitia accidentului vascular cerebral (AVC) si a manifestarilor acestuia (paralizii, tulburari de vorbire si comportament, deces). Se apreciaza ca aproximativ 1 din 5 accidente vasculare cerebrale au la baza un mecanism embolic.

Aparitia fibrilatiei atriala este favorizata de prezenta unor conditii si afectiuni cum ar fi:
• varsta inaintata;
• valvulopatii (modificari ale valvelor cardiace);
• hipertensiunea arteriala (HTA);
• cardiopatia ischemica;
• hipertiroidia;
• obezitatea etc.

Fibrilatia atriala poate aparea si la pacienti aparent sanatosi, in conditiile unui stres intens, a excesului de cofeina, alcool, a consumului de droguri precum si, uneori, in absenta aparent a oricarui factor declansator sau cauzal (vorbim in acest caz de fibrilatia atriala izolata).

Fibrilatia atriala poate fi:
paroxistica, cu debut si sfarsit spontan.
persistenta, cu durata prelungita sau la care tentativele de conversie la ritm sinusal au esuat.
permanenta – o buna parte dintre pacienti raman permanent in fibrilatie atriala (conversia la ritm sunusal nu este posibila sau de dorit). In cazul acestora, tratamentul vizeaza mentinerea unei frecvente cardiace cat mai apropiate de normal si prevenirea complicatiilor.

Tratamentul se refera la:
• tentativa de restaurare a ritmului sinusal (ritmul cardiac normal) prin conversie electrica sau medicamentoasa.
• prevenirea recurentelor (reaparitiei), in caz de reusita initiala a conversiei la ritm sinusal.
• in cazul fibrilatiei atriale permanente, la controlul frecventei cardiace, cu incercarea de mentinere a acesteia la o valoare cat mai apropiata de normal.
• prevenirea complicatiilor embolice, respectiv prevenirea aparitiei accidentului vascular cerebral, a emboliilor periferice etc.

Cele mai frecvent folosite medicamente sunt:
Betablocantele (metoprolol, bisoprolol, carvedilol, betaxolol etc.) – au rol in scaderea frecventei cardiace, actionand la nivelul nodului atrioventricular.
Blocantele canalelor de calciu (verapamil, diltiazem) – au efecte asemanatoare betablocantelor.
Digoxina – tratamentul “istoric” al fibrilatiei atriale, mai putin utilizata in prezent datorita efectelor adverse potentiale, pastreaza un rol important la pacientii cu fibrilatie atriala si insuficienta cardiaca (se recomanda monitorizare stricta).
Medicamente cu actiune antiaritmica specifica (ex.amiodarona, sotalol, propafenona, flecainida etc.) – cu rol atat in conversia la ritm sinusal cat si in prevenirea recurentelor.
Tratamentul anticoagulant are drept scop prevenirea formarii cheagurilor de sange in inima si a emboliilor cerebrale si sistemice.

Tratamentul anticoagulant se initiaza in spital, cu preparate injectabile, si se continua la domiciliu prin administrarea de preparate orale. In tara noastra este disponibil tratamentul cu ACENOCUMAROL (Sintrom, Trombostop, Acenocumarol etc.).
Tratamentul anticoagulant este individualizat, dozele necesare variind de la un pacient la altul. Datorita variatiilor mari este necesara monitorizarea stricta cu ajutorul unei analize de sange, INR, care se efectueaza cel putin o data pe luna sau mai des, la indicatia medicului. Administrarea unor doze prea mari de acenocumarol se coreleaza cu valori crescute ale INR si cu riscul aparitiei sangerarilor importante (ex. melena – prezenta sangelui in scaun, hematurie – sangerari urinare, hematoame, echimoze, accidente vasculare hemoragice etc.). In acest caz, medicul va decide scaderea dozei. Pe de alta parte, daca dozele administrate sunt prea mici, creste riscul formarii cheagurilor sangvine, pacientul nefiind protejat impotriva emboliilor. In acest caz, este necesara cresterea dozei de acenocumarol administrata. In general, se urmareste mentinerea INR terapeutic intre 2 – 3.

IMPORTANT. Modificarea tratamentului se realizeaza numai de catre medicul dumneavoastra curant. In cazul aparitiei sangerarilor semnificative (vezi mai sus) intrerupeti tratamentul cu acenocumarol (Sintrom, Trombostop, Acenocumarol etc.) si prezentati-va de urgenta la medic.
In timpul tratamentului anticoagulant sunt contraindicate injectiile intramusculare si subcutane (risc de aparitie a hematoamelor).
In cazul necesitatii efectuarii unor manevre cu potential de sangerare (ex. extractii dentare, interventii chirurgicale etc.) informati medicul despre tratamentul anticoagulant pe care il urmati.


Tentativa de conversie a fibrilatiei atriale la ritm sinusal se poate efectua fie medicamentos, cu amiodarona, propafenona, flecainida etc. (conversia medicametoasa), fie electric (conversia electrica). Aceasta din urma se realizeaza sub sedare usoara si de scurta durata, prin administrarea unui soc electric extern de intensitate variabila, cu posibilitatea restaurarii ritmului sinusal.

In ultimii ani, a devenit disponibila posibilitatea tratamentului interventional, prin ablatie prin radiofecventa sau crioablatie a fibrilatiei atriale, cu rezultate variabile.

FLUTTERUL ATRIAL

Flutterul atrial este o tahiaritmie asemanatoare din multe puncte de vedere fibrilatiei atriale. Se insoteste, ca si aceasta, de un risc crescut de aparitie a emboliilor cerebrale si sistemice.
Spre deosebire de fibrilatia atriala, este o aritmie mai “organizata”. Cel mai frecvent se manifesta prin batai cardiace rapide, regulate (posibil si batai neregulate).
Tratamentul urmeaza, in mare, aceleasi linii ca si in cazul fibrilatiei atriale, referindu-se la tratamentul medicamentos (aceleasi clase de medicamente ca in cazul fibrilatiei atriale, tratament anticoagulant), conversia medicamentoasa sau electrica si tratamentul interventional (ablatia prin curent de radiofrecventa).
Daca in cazul fibrilatiei atriale, ablatia prin curent de radiofrecventa a intrat in practica relativ recent si cu rezultate controversate, ablatia prin curent de radiofrecventa in cazul flutterului atrial este o procedura practicata pe scara larga (inclusiv in Romania), cu rezultate foarte bune (o rata de succes de peste 90%). Este indicata in caz de episoade frecvente de flutter atrial, care recidiveaza in ciuda tratamentului medicamentos, sau la optiunea pacientului.


Cardiopro 1 Cardiopro 2 Cardiopro 3
$('#fade').cycle();
Harta site
Cardiologie - Cardio - Inima - Clinica privata - Angina pectorala - Infarct miocardic - Stent - Coronarografie - Angiocoronarografie - Clinica privata - Hipertensiune arteriala - Insuficienta cardiaca - Aritmii - Fibrilatie atriala - Coronare - Circulatie coronariana - Angioplastie - Boli cardiovasculare - Cardiolife - Drug eluting stent - ECG - Electrocardiograma - Ecografie cardiaca - Ecocardiografie - Test de efort - Holter - Consultatie - Fibrom uterin - Embolizari - Stimulator cardiac - Defibrilator cardiac - Pacient - Spital privat - Doctor - Bogdan Mut - Milovan Slovanski - Cristian Dina